• Pentru a compensa pierderea de copaci din ultimul deceniu, ar trebui ca fiecare persoană de pe Pământ să planteze 2 copaci pe an şi să-i îngrijească timp de 10 ani.
  • În sezonul estival, un hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată în acelaşi timp de 200 de persoane.
  • În România, covorul vegetal produce 40 milioane tone de oxigen anual.
  • Un zbor de cursă lungă produce 3.75 de tone de dioxid de carbon (sau o tonă de carbon).
  • Un fag adult, de 25 m înălţime şi cu diametrul coroanei de 15 m, produce într-o oră necesarul de oxigen al unui om pentru 3 zile (1,7 kg).
  • Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane.
  • Un hectar de conifere reţine într-un an 40 de tone de praf, iar un hectar de foioase – 100 de tone
  • Doar 3 copaci plantați în jurul casei pot micșora facturile de aer condiționat cu până la 50%! Copacii care sunt plantați în fața casei, ca un scut împotriva vântului, pot micșora factura de încălzire cu până la 30%.
  • Procesul de reciclare a hârtiei generează cu 70% mai puţină poluare decât producerea hârtiei din materie primă.
  • O tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 15 arbori maturi.
  • 1000 km parcurşi de un automobil consumă necesarul de oxigen al unui om pentru un an.
  • Pentru producerea unei tone de lemn arborii din pădure consumă şi stochează 1,8 tone de dioxid de carbon şi eliberează în atmosferă 1,3 tone de oxigen.
  • Comparativ cu terenurile fără vegetaţie, unde eroziunea solului variază între 140-750 mc/an/ha, în pădure aceasta este sub 0,1-2,5 mc/an/ha.
  • În regiunile împădurite din România turbiditatea medie a râurilor este sub 100 g/mc, faţă de până la 5000 g/mc cât ating râurile care curg prin zone puternic despădurite.
  • Transportul de aluviuni din pădure poate atinge doar 0,5 mc/an/ha, faţă de 50-120 mc/an /ha pe terenurile agricole
  • Dacă la marginea pădurii viteza vântului se consideră 100%, la 50 m în interior ea se reduce la jumătate, la 100 m scade la 25%, iar la 200 m atinge 2% din viteza iniţială.
  • Din punct de vedere tehnic, defrișarea apare doar atunci când terenul acoperit cu copaci este convertit la o altă utilizare și nu este replantat.
  • Pierderea zilnică netă de păduri la nivel global este de 20.000 de hectare, o suprafaţă dublă faţă de dimensiunile Parisului. Anual, pierderile ajung la 7.3 milioane de hectare
  • Pădurile influențează cantitatea de precipitații pe care o primește solul, reținând în coronament, la consistență plină, o cantitate de apă egală cu 15-20% din precipitațiile anuale, în cazul arboretelor de foioase, și cu 25-30% din precipitațiile anuale, în cazul arboretelor de rășinoase.
  • Reglementarea regimului ploilor se face prin împăduriri: masivele plantate măresc nebulozitatea pe care o concentrează într-o zonă anumită, eșalonează ploile pe durată mai lungă și împiedică precipitațiile catastrofale